Sangele apa nu se face...

      M-am nascut in 1984, sub regimul Ceausescu. Nu imi amintesc foarte multe din perioada '84-'90 insa parca imi trec imagini prin minte cu mine in prima zi de gradinita, imbracata in soim al patriei. Imi mai amintesc ca mama mea lucra la C.A.P si cand se anunta Tovarasul in vizita, toata lumea "zbarnaia" sa puna localitatea la punct. Mai tin minte ca nu aveam la ce sa ne uitam la televizor si ca erau niste desene animate pe un program bulgaresc.

             Dupa revolutie, imediat, tatal meu a cumparat un video. Eram foarte mandri de aceasta achizitie. L-a gasit la mana a doua insa foarte scump deoarece nu se gasea  la noi in tara, era adus din Germania. De cand l-a adus acasa vedeam filme non-stop. Veneau vecinii, rudele, toti erau dornici sa vada un film bun. Nu mai retin numele filmelor pe care le-am vazut insa retin perfect vocea calda care le traducea si care, am aflat mai tarziu, ca era a  IRINEI MARGARETA NISTOR"

                Eram vrajita de vocea Irinei Margareta Nistor.  Vedeam filmele iar si iar si iar doar pentru acea voce. De fiecare data imi spuneam ca atunci cand ma voi face mare voi practica aceiasi meserie ca si a dumneaei.  Nu o vazusem niciodata si mi-o inchipuiam in fel si chip insa  este foarte straniu, faptul ca tot timpul mi-am imaginat-o blonda.

                Intr-o zi am aflat un lucru care avea sa imi schimbe viata.

  Bunica mea avea un tablou mare cu multe fotografii foarte mici. Imi placea sa stau cu ea la povesti si sa o intreb de fiecare personaj in parte. Imi indica persoana si apoi imi spunea cate o poveste interesanta despre fiecare in parte. Una dintre poze il avea pe unchiul Nistor. Un domn chipes si foarte serios. Nu l-am cunoscut decat din poze pentru ca, din pacate, se stinsese cu mult timp inainte de a ma naste eu. Bunica imi spunea tot timpul ca Nistor este varul ei preferat si ca s-au inteles foarte bine insa nicodata pana in acea zi nu imi spusese ca avea o fiica in Bucuresti. Stand la povesti cu ea, i-am spus ca pe traducatoarea mea de filme preferata, o cheama tot Nistor ca pe varul ei. Ea mi-a zambit si mi-a spus ca stie si ca este chiar este fiica lui Nistor. Atunci am inmarmurit de bucurie. Nu imi venea sa cred  ca idolul meu era de fapt matusa mea.

            Din acea zi nu am avut liniste si am vrut neaparat sa o cunosc. Nu a fost posibil acest lucru deoarece era foarte ocupata si calatorea foarte mult, cel putin asa mi-au spus rudele care mai vorbeau cu dansa cand si cand.  La bunica mea venea tot timpul o doamna foarte frumoasa care semana putin cu Zina Dumitrescu si care imi aducea niste bomboane foarte bune care nu se gaseau la noi in tara. Tin minte ca erau ambalata intr-o cutie in forma de cub care il avea ilustrat pe Mickey Mouse. Aceasta doamna prezentabila era tanti Dudus verisoara bunicii mele. Tanti Dudus era aparte fata de celelalte rude. Era eleganta, stilata si foarte desteapta. Calatorea si dansa foarte mult si avea numai haine si obiecte de calitate si foarte frumoase. Cand venea tanti Dudus pentru mine era sarbatoare. Adoram sa stau si sa o ascult povestind si nu ma dezlipeam de dansa pana pleca.  Era foarte apropiata de Irina Margareta Nistor insa eram prea mica sa imi dau seama ca dumneai putea sa imi faca cunostinta cu dansa.

              Au trecut anii, am mers la scoala, m-am lasat convinsa de rude ca nu se poate lua legatura cu Irina Nistor si am abandonat acest vis pana intr-o zi.

 Urmand cursurile liceului de Muzica “ Dinu Lipatti”, sectia ACTORIE, profesoara noastra de teatru Stefana Samfira ne-a trimis la lansarea unui film. Ne-a zis ca este un eveniment foarte important pentru ca avea sa vina si regizorul filmului sa tina un discurs si pentru noi era essential sa fim prezenti. Am facut tocmai cum mi-a spus si seara am mers la eveniment, undeva langa Ambasada FRANTEI.

                M-am asezat pe scaun si inainte sa inceapa filmul…..trei randuri de scaune in fata mea statea….chiar ea, vocea copilariei mele, idolul meu pe care imi doream atat de mult, sa il cunosc, era chiar IRINA MARGARETA NISTOR.

Nu va pot spune despre ce a fost filmul pentru ca atat cat a durat m-am uitat doar la doamna Irina si simteam ca timpul nu mai trece odata ca sa ma duc sa vorbesc cu dansa. Cand s-au aprins luminile in sala mi-am luat inima in dinti si am abordat-o. I-am spus cine sunt si cat de mult mi-am dorit sa o intalnesc. A fost foarte placut surprinsa. Am stat si am povestit atat cat ne-a permis timpul pentru ca pe dansa o mai asteptau si alte persoane. Mi-a dat numarul de telefon si mi-a spus ca pentru ca sunt pasionata de teatru si film, vrea sa ma ia cu dansa la toate evenimentele la care participa. Am vorbit multe saptamani la telefon aproape o data la doua zile. A fost una dintre cele mai fericite perioade din viata mea. Din pacate aceasta fericire mi-a fost umbrita de sosirea surorii  bunicii mele la noi,  care a venit special ca sa ma certe pentru ca am indraznit sa iau legatura cu Irina Margareta cand ea imi interzisese acest lucru. Mi-a spus ca nu trebuia sa imi permit, eu o simpla fatuca de la tara, sa o abordez pe Irina Margareta Nistor si sa nu mai indraznesc sa o mai deranjez vreodata incepand cu acea zi. Am plans zile in sir si din pacate  nu am mai indraznit sa o sun pe doamna Irina. Eu nu aveam mobil asa ca dansa nu avea unde sa ma sune. De obicei doar eu o sunam.

           Au trecu anii si am regretat in fiecare zi a vietii mele ca nu am sunat-o sa ii povestesc ce s-a intamplat. Am reusit  cu un an in urma sa vorbesc cu dumneai pe Facebook insa fiind persoana publica, i-a fost mai greu sa creada ca nu sunt o impostoare. Din fericire acum doua saptamani, m-a invitat la inchiderea galei DAKINO. Nu pot sa va spun cat de fericta am fost. M-am pregatit in mare graba si la ora stabilita am fost prezenta. Am simtit ca imi pierd rasuflarea, de fericire, cand am vazut-o si cand mi-a vorbit. Am vizionat un film in premiera si apoi m-a invitat la petrecerea de dupa. Nu am putut merge deoarece eram insotita de o prietena care trebuia sa ajunga acasa insa am restabilit legaturile si convinsa de faptul ca persoana care ii scria de zor pe facebook, sunt eu, mi-a dat din nou numarul dumneaei de telefon. 

       Cum sangele apa nu se face, nici nu pot sa va spun ce sentimente m-au incercat in timpul filmului. Eram din nou alaturi de matusa mea care este totodata si idolul meu, din copilarie……